Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)
modificare
Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august). Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:
În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea. modificare
Articole de calitate Liste de calitate Articole bune Alte articole modificare
Transilvania și Ungaria Basarabia Bucovina și Pocuția Siberia și Orientul Îndepărtat Rus modificare
Șef al Marelui Cartier General
Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania
Comandanți de corpuri de armată
Comandanți de grupuri
Comandanți de divizii
Comandanți de brigăzi
modificare
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) Comandamente Corpuri de armată Grupuri de diviziii Divizii de infanterie Divizii de cavalerie Unități de aviație modificare
modificare
Unități ungare modificare
Armament de infanterie
Armament de artilerie
Aviația
modificare
modificare
Românești modificare
modificare
Lupta de la Șeragul și Kuitun a reprezentat o acțiune militară de luptă defensivă de nivel tactic care a opus, în zilele de 3 și 4 februarie 1920, în timpul Intervenției aliaților în Războiul Civil Rus, pe de o parte, trupe ale Legiunii Române din Siberia, alături de efective ale Legiunii Cehoslovace, și, de cealaltă parte, unități atacatoare ale Armatei Roșii. Arealul geografic în care lupta s-a desfășurat a fost reprezentat de zona proprie și limitrofă a gărilor Șeragul și Kuitun aflate pe traseul căii ferate transsiberiene, iar rezultatul a fost reprezentat de un insucces al acțiunii trupelor ruse atacatoare și de un succes pentru militarii români aflați într-un context defensiv dificil, determinat de retragerea precipitată și neanunțată a unor unități cehoslovace și, în consecință, de atacarea unităților românești prin surprindere. Ca efect al câștigării luptei defensive, retragerea ariergărzii reprezentate de trupele române spre Zima și, respectiv, spre Vladivostok a putut fi continuată metodic și organizat și a fost unul dintre factorii care au dus, ulterior, la valorificarea posibilității de încheiere a unui armistițiu pe plan local între trupele Armatei a 5-a Ruse și Legiunea Cehoslovacă, cu includerea în acesta a trupelor române ale Legiunii. modificare
Extras din decretul regelui Ferdinand pentru a doua mobilizare a Armatei României, din 27 octombrie/9 noiembrie 1918:
modificare
modificare
Suveran Membri ai familiei regale Prim-miniștri Miniștri de război
Lideri politici modificare
modificare
Transilvania: Bucovina: Basarabia: Organizații externe: modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
modificare
|