carat
română
Variante
Etimologie
Din franceză carat.
Pronunție
- AFI: /ka'rat/
Substantiv
| Declinarea substantivului carat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carat | carate |
| Articulat | caratul | caratele |
| Genitiv-Dativ | caratului | caratelor |
| Vocativ | caratule | caratelor |
- indice pentru conținutul relativ în aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totală.
- unitate de măsură a greutății pietrelor prețioase, egală cu 0,2 grame.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online