'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten'
| 'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten' | |
 | |
  | |
| Poziția |  Kelheim Germania |
|---|---|
| Coordonate | 48°54′32″N 11°49′53″E / 48.909°N 11.8314°E |
| Suprafață | 934 ha[1]  |
| Înființare | martie 2001[1][2] |
| Cod Natura 2000 | DE7136301 |
Modifică date / text  | |
'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten' este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[3], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 934,1 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului 'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten' este situat la coordonatele 48°54′33″N 11°49′55″E / 48.9092°N 11.8319°E.
Înființare
modificareSitul 'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten' a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2001 pentru a proteja 2 specii de plante și 18 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2016[3].[4][5]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 13 habitate naturale: Tufărișuri subcontinentale peripanonice, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Grohotișuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar și montan, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).[5]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[4]
- plante (2): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Mannia triandra
- păsări (5): pescăruș albastru (Alcedo atthis), buha (Bubo bubo), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Falco peregrinus peregrinus
- amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)
- mamifere (4): liliac cârn (Barbastella barbastellus), castor (Castor fiber), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac comun (Myotis myotis)
- nevertebrate (1): Euplagia quadripunctaria
- pești (7): avat (Aspius aspius), Eudontomyzon vladykovi, Gymnocephalus baloni, răspăr (Gymnocephalus schraetzer), lostriță (Hucho hucho), fusar (Zingel streber), pietrar (Zingel zingel)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de amfibieni, 1 specie de mamifere.[4]
Note
modificare- ^ a b https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=DE7136301 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Nationally designated areas inventory
- ^ a b Bayerische Natura 2000-Verordnung vom 19.02.2016, in Kraft getreten am 01.04.2016, veröffentlicht im Allgemeinen Ministerialblatt, 29. Jahrgang, Nr. 3
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for 'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten'”. Accesat în .
- ^ a b „'Weltenburger Enge' und 'Hirschberg und Altmühlleiten'”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .