(Go: >> BACK << -|- >> HOME <<)

Sari la conținut

Sociolingvistică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m robot Adding: id:Sosiolinguistik
Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.2
 
(Nu s-au afișat 42 de versiuni intermediare efectuate de alți 26 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{lingvistică}}
'''Sociolingvistica''' este o ramură a lingvisticii care studiază influenţa societăţii asupra [[limbă|limbii]].


'''Sociolingvistica''' este o ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care studiază influența societății asupra [[limbă|limbii]].
==Vezi şi==

Sociolingvistica s-a dezvoltat în a doua jumătate a sec. XX și și-a propus abordarea faptelor de limbă în perspectivă extralingvistică, socioculturală. Obiectul ei îl constituie funcționarea limbii în contextul ei micro și macrosocial. Printre cele mai importante probleme se numără ''variația lingvistică'' (determinată de factori sociali) și ''invariantele'' corespunzătoare (într-o comunitate dată și, respectiv, la nivelul comportamentului individual); funcționarea variantelor lingvistice într-o comunitate națională; raportul dintre varianta standard și variantele non standard, influențele reciproce ale acestora, determinate de factorii extralingvistici; bilingvism și multilingvism, limbi și varietăți lingvistice în contact ș.a.<ref>[http://edu.asm.md/ro/node/828 Sociolingvistică]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

Obiectul sociolingvisticii îl constituie studiul limbii văzute ca parte integrantă a culturii și vieții sociale, incluzând deci „orice aspect sau folosire a limbii care se corelează cu funcțiile sale culturale și sociale”<ref>[http://www.spiruharet.ro/facultati/limbi-straine/masterate/ea9f84c984984122263bc6170168e76b.pdf John Lyons, ''New Horizons in Linguistics'', Penguin Books, Londra,1971, p. 287]</ref>. Așadar, sociolingvistica cercetează relațiile dintre limbă și societate.

Noutatea pe care o aduce sociolingvistica constă, în primul rând, în modul de abordare a problemei relațiilor dintre limbă și societate: limba și societatea sunt concepute ca două structuri de organizare proprie a căror variație este corelativă și sistematică, cu alte cuvinte, raporturile dintre ele sunt modelabile<ref>Liliana Ionescu-Ruxădoiu, Dumitru Chițoran, ''Sociolingvistică'', Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, p.7</ref>.

==Note==
<references/>

== Vezi și ==


* [[Lingvistică]]
* [[Lingvistică]]
* [[Dialectologie]]
* [[Dialectologie]]
* [[Limbă Ausbau, limbă Abstand și limbă-acoperiș]]


{{ciot-lingvistică}}


[[Categorie:Lingvistică]]


[[Categorie:Sociolingvistică| ]]
[[af:Sosiolinguistiek]]
[[ar:لسانيات اجتماعية]]
[[ast:Sociollingüística]]
[[bg:Социолингвистика]]
[[br:Sokioyezhoniezh]]
[[ca:Sociolingüística]]
[[da:Sociolingvistik]]
[[de:Soziolinguistik]]
[[en:Sociolinguistics]]
[[es:Sociolingüística]]
[[et:Sotsiolingvistika]]
[[fr:Sociolinguistique]]
[[gl:Sociolingüística]]
[[hu:Szociolingvisztika]]
[[id:Sosiolinguistik]]
[[ja:社会言語学]]
[[nl:Sociolinguïstiek]]
[[pt:Sociolingüística]]
[[ru:Социолингвистика]]
[[wa:Sociolinwince]]
[[zh:社会语言学]]

Versiunea curentă din 24 octombrie 2022 02:37

Lingvistică
Lingvistică teoretică
Fonetică
Fonologie
Lexic
Gramatică
Morfologie
Sintaxă
Sintaxa propoziției
Sintaxa frazei
Semantică
Semantică lexicală
Pragmatică
Ortografie
Stilistică
Lingvistică aplicată
Sociolingvistică
Lingvistică computațională
Lingvistică cognitivă
Lingvistică istorică
Lingvistică comparativă
Etimologie
Lingviști

Sociolingvistica este o ramură a lingvisticii care studiază influența societății asupra limbii.

Sociolingvistica s-a dezvoltat în a doua jumătate a sec. XX și și-a propus abordarea faptelor de limbă în perspectivă extralingvistică, socioculturală. Obiectul ei îl constituie funcționarea limbii în contextul ei micro și macrosocial. Printre cele mai importante probleme se numără variația lingvistică (determinată de factori sociali) și invariantele corespunzătoare (într-o comunitate dată și, respectiv, la nivelul comportamentului individual); funcționarea variantelor lingvistice într-o comunitate națională; raportul dintre varianta standard și variantele non standard, influențele reciproce ale acestora, determinate de factorii extralingvistici; bilingvism și multilingvism, limbi și varietăți lingvistice în contact ș.a.[1]

Obiectul sociolingvisticii îl constituie studiul limbii văzute ca parte integrantă a culturii și vieții sociale, incluzând deci „orice aspect sau folosire a limbii care se corelează cu funcțiile sale culturale și sociale”[2]. Așadar, sociolingvistica cercetează relațiile dintre limbă și societate.

Noutatea pe care o aduce sociolingvistica constă, în primul rând, în modul de abordare a problemei relațiilor dintre limbă și societate: limba și societatea sunt concepute ca două structuri de organizare proprie a căror variație este corelativă și sistematică, cu alte cuvinte, raporturile dintre ele sunt modelabile[3].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sociolingvistică[nefuncțională]
  2. ^ John Lyons, New Horizons in Linguistics, Penguin Books, Londra,1971, p. 287
  3. ^ Liliana Ionescu-Ruxădoiu, Dumitru Chițoran, Sociolingvistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, p.7

Vezi și[modificare | modificare sursă]