Ioan Rășcanu: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 27 mai 2024 14:30

Date personale
Ioan Rășcanu

Născut	4 ianuarie 1874 Cahul, România (astăzi Republica Moldova)
Decedat	25 februarie 1952, 78 ani închisoarea Sighet, Republica Populară Română
Cetățenie	România
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba română
Ministru de război
În funcție
27 septembrie 1919 - 30 noiembrie 1919
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Arthur Văitoianu, Alexandru Vaida Voevod
Ministru de război
În funcție
13 martie 1920 - 16 decembrie 1921
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Alexandru Averescu
Studii	Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1891 - 1893) Școala Specială de Artilerie și Geniu (1893-1895)<brȘcoala Superioară de Război(1898 - 1900)
Activitate
Gradul	Sublocotenent (1893) Locotenent (1896) Căpitan (1903) Maior (1910) Locotenent-colonel (1914) Colonel (1916) General de brigadă (1917) General de divizie (1922)^[1]
A comandat	1918 - comandant al Diviziei 1 Vânători
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918)
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul Coroana României (1909) Ordinul național „Steaua României” (1912) Medalia „Avântul Țării” (1913)
Modifică date / text

Ioan Rășcanu (sau Ion Rășcanu)^[2]^[3] (n. 1 octombrie, 1878, Cahul – d. 25 februarie 1952, închisoarea Sighet) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. După război a avut și o carieră politică.^[4]^{:p. 275}

A îndeplinit funcția de comandant de divizie de infanterie în campania anului 1918.^[5] În perioada 1942 - august 1944, Ioan Rășcanu a fost primar al Bucureștiului.

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Rășcanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de profesor la Școala de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină (din 1903), Școala Superioară de Război (din 1906) și șef al Secției Operații din Marele Stat Major (1916).^[6]^[7]^[8]^[9]

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: șef al Secției Operații din Marele Cartier General, atașat pe lângă Statul Major General al Armatei Franceze, comandant al Brigăzii 15 Artilerie și comandant al Diviziei 1 Vânători.^[4]^{:p. 275}^[5]

După război a îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului de Război (1918-1919) și ministru de război în guvernul condus de generalul Arthur Văitoianu - (27 septembrie - 30 noiembrie 1919), guvernul condus de Alexandru Vaida Voevod - (1 decembrie 1919 - 12 martie 1920) și guvernul condus de generalul Alexandru Averescu - (13 martie 1920 - 16 decembrie 1921). A trecut în rezervă, prin demisie, în 1922.^[4]^{:p. 275}

În cariera politică a îndeplinit funcțiile de: ministru pentru Basarabia și Bucovina (1927); comisar superior al guvernului în Basarabia și Bucovina (1931), ministru de stat (1931-1932), primar al orașului Vaslui (1938-1942), primar al municipiului București (octombrie 1942 - august 1944), prefect al județului Vaslui. A fost ales deputat în legislaturile 1920, 1926, 1928 și 1931 și senator în 1920 și 1930).^[4]^{:p. 275}

A fost decorat la 27 ianuarie 1942 cu Ordinul „Steaua României” în gradul de Mare Cruce.^[10]

Generalul de corp de armată Ioan Rășcanu a fost trecut din rezervă în retragere pentru limită de vârstă începând din 1 ianuarie 1945, prin decretul nr. 412 din 14 februarie 1945.^[11] În 1947, a fost arestat și anchetat la Ministerul de Interne. ^[12]

În anul 1950, la vârsta de 76 de ani a fost arestat în lotul foștilor demnitari, murind în 1952 în închisoarea Sighet^[13], după ce în august 1951 a fost condamnat la 2 ani de pușcărie.^[14]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Noile Regulamente ale Infanteriei și Artileriei Bulgare din 1906. Traduse și adnotate de Căpitanii Ionescu E. Marin și Rășcan Ion de la Marele Stat Major. București (Tip. și Leg. de Cărți, G. Iliescu), 1907^[15]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Ordinul „Steaua României”, în grad de Mare Cruce (1942)^[10]
Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de comandor (1909)
Medalia „Avântul Țării” cu distincția „Campania din 1913” (1913)^[1]^{:p. 623}

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ Așa cum semna anumite decrete. Vezi Decretul Regal din 20 iluie 1921
^ Vezi articolul despre familia Râșcanu
^ ^a ^b ^c ^d Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ ^a ^b Decret Regal nr. 262 din 27 ianuarie 1942 pentru decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 26 din 31 februarie 1945, partea I-a, p. 615.
^ Decretul regal nr. 412 din 14 februarie 1945 pentru treceri în poziția de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 39 din 17 februarie 1945, partea I-a, p. 1.129.
^ Victimele terorii comuniste. Dictionar R, www.procesulcomunismului.com
^ Gheorghe Constantin Nistoroiu, Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial, accesat la 8 mai 2015
^ Victimele terorii comuniste. Dictionar R, www.procesulcomunismului.com
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera I, accesat la 24 noiembrie 2017

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
Magazin Istoric, nr. 12/2004
Memorial Sighet, Elitele Unirii, exterminate în închisori

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Ionuț Balaban, Ion Rășcanu sau cum trebuie să fie un primar adevărat pentru vasluieni, accesat la 15 februarie 2016

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Predecesor: general Artur Văitoianu	Ministrul Apărării Naționale 27 septembrie 1919 – 1 martie 1920	Succesor: general Traian Moșoiu
Predecesor: general Traian Moșoiu	Ministrul Apărării Naționale 12 martie 1920 – 15 decembrie 1921	Succesor: general Ștefan Holban

[Anuar_1916-1] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[2] Așa cum semna anumite decrete. Vezi Decretul Regal din 20 iluie 1921

[3] Vezi articolul despre familia Râșcanu

[Elita-4] Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012

[Ioanuțiu-5] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[6] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[7] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-9] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[Decret262-10] Decret Regal nr. 262 din 27 ianuarie 1942 pentru decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 26 din 31 februarie 1945, partea I-a, p. 615.

[Decret425-11] Decretul regal nr. 412 din 14 februarie 1945 pentru treceri în poziția de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 39 din 17 februarie 1945, partea I-a, p. 1.129.

[12] Victimele terorii comuniste. Dictionar R, www.procesulcomunismului.com

[13] Gheorghe Constantin Nistoroiu, Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial, accesat la 8 mai 2015

[14] Victimele terorii comuniste. Dictionar R, www.procesulcomunismului.com

[BibAcad-15] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera I, accesat la 24 noiembrie 2017

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Infocaseta Militar
-[[Imagine:IoanRascanu.jpg|thumb|250px|right|Generalul Ioan Rășcanu]]
+|nume               =Ioan Rășcanu
+|imagine            =[[File:IoanRascanu.jpg|upright|180px]]
+|data_nașterii       =[[4 ianuarie]] [[1874]]
+|locul_nașterii      = [[Cahul]], [[România]] <br />{{border|[[Fișier:Flag of Romania.svg|20px]]}} (astăzi [[Republica Moldova]])
+|data_decesului     = [[25 februarie]] [[1952]], 78 ani
+|locul_decesului    =[[închisoarea Sighet]], [[Republica Populară Română]]<br />{{border|[[Fișier:Flag of Romania (1948–1952).svg|20px]]}}
+|studii    =[[Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu]], din [[București]] ([[1891]] - [[1893]])<br>[[Școala Specială de Artilerie și Geniu]] (1893-1895)<br[[Universitatea Națională de Apărare „Carol I”|Școala Superioară de Război]]([[1898]] - [[1900]])
+|grad     =[[Sublocotenent]] ([[1893]])<br>[[Locotenent]] ([[1896]])<br>[[Căpitan]] ([[1903]])<br>[[Maior]] ([[1910]])<br>[[Locotenent-colonel]] ([[1914]])<br>[[Colonel]] ([[1916]])<br>[[General de brigadă]] ([[1917]])<br>[[General de divizie]] ([[1922]])<ref name="Anuar 1916">Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul Armatei Române pe anul 1916,'' Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916</ref>
+|comanda = [[1918]] - comandant al [[Divizia 1 Vânători (1916-1918)|Diviziei 1 Vânători]]
+|bătălii           =[[Al Doilea Război Balcanic]] ([[1913]])<br>[[Primul război mondial]] ([[1916]]-[[1918]])
+| părinți =
+| căsătorit =
+| copii =
+| funcție            = [[Lista miniștrilor apărării naționale ai României|Ministru de război]]
+| monarh             = [[Ferdinand I]]
+| prim_ministru      = [[Arthur Văitoianu]], [[Alexandru Vaida Voevod]]
+| început            = [[27 septembrie]] [[1919]]
+| sfârșit            = [[30 noiembrie]] [[1919]]
+| predecesor         =
+| succesor           =
+| funcție1           = [[Lista miniștrilor apărării naționale ai României|Ministru de război]]
+| început1           = [[13 martie]] [[1920]]
+| monarh1            = [[Ferdinand I]]
+| prim_ministru1     = [[Alexandru Averescu]]
+| sfârșit1           = [[16 decembrie]] [[1921]]
+| predecesor1        =
+| succesor1          =
+| naționalitate      = {{ROU}}
+}}
+'''Ioan Rășcanu''' (sau Ion Rășcanu)<ref>[https://ro.wikipedia.org/wiki/Medalia_Victoriei_(Rom%C3%A2nia)#/media/Fi%C8%99ier:Royal_Decree_for_Victory_Medal_of_Romania.png Așa cum semna anumite decrete. Vezi Decretul Regal din 20 iluie 1921]</ref><ref>[https://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_R%C3%A2%C8%99canu Vezi articolul despre familia Râșcanu ]</ref> (n. [[1 octombrie]], [[1878]], [[Cahul]] – d. [[25 februarie]] [[1952]], [[închisoarea Sighet]]) a fost unul dintre [[general]]ii [[Armata României|Armatei României]] din [[Primul Război Mondial]]. După război a avut și o carieră politică.<ref name="Elita">Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, ''Din elita artileriei'', Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012</ref>{{Rp|p. 275}}
+A îndeplinit funcția de comandant de divizie de infanterie în campania anului 1918.<ref name="Ioanuțiu">Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), ''Războiul României: 1916-1918'',vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929</ref> În perioada 1942 - august 1944, Ioan Rășcanu a fost primar al Bucureștiului.
-'''Ioan Rășcanu''' (n. [[1 octombrie]], [[1878]], [[Cahul]] - d. [[25 februarie]] [[1952]], [[închisoarea Sighet]]) a fost un politician și general român.
+==Cariera militară==
-Ioan Rășcanu a făcut studii militare și a parcurs toate treptele ierarhice până la cea de general. S-a distins ca strateg în [[Bătălia de la Mărășești|luptele de la Mărășești]] și, apoi, a participat la menținerea ordinii administrative în [[Basarabia]], după unirea cu România.
+După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Rășcanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de profesor la Școala de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină (din 1903), Școala Superioară de Război (din 1906) și șef al Secției Operații din Marele Stat Major (1916).<ref>Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul Armatei Române pe anul 1905,'' Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905</ref><ref>Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul Armatei Române pe anul 1910,'' Tipografia Albert Baer, București, 1910</ref><ref>Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul Armatei Române pe anul 1914,'' Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914</ref><ref name="Anuar 1915">Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul Armatei Române pe anul 1915,'' Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915</ref>
+În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: șef al Secției Operații din [[Marele Cartier General]], atașat pe lângă Statul Major General al Armatei Franceze, comandant al [[Brigada 15 Artilerie (1916-1918)|Brigăzii 15 Artilerie]] și comandant al [[Divizia 1 Vânători (1916-1918)|Diviziei 1 Vânători]].<ref name="Elita" />{{Rp|p. 275}}<ref name="Ioanuțiu" />
-Generalul-locotenent Ioan Rășcanu a fost atașat militar la [[Berlin]] (1907-1911), ofițer de legătură cu Statul Major Francez în 1916, comandant de brigadă în bătălia de la Mărășești în 1917, secretar general al Ministerului Apărării (1918-1919), de două ori ministru al Apărării Naționale (27 septembrie 1919 - 1 martie 1920 și 12 martie 1920 - 15 decembrie 1921), primar al [[București]]ului (octombrie 1942 - august 1944).
+După război a îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului de Război (1918-1919) și ministru de război în [[Guvernul Artur Văitoianu|guvernul]] condus de generalul [[Arthur Văitoianu]] - (27 septembrie - 30 noiembrie 1919), [[Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1)|guvernul]] condus de [[Alexandru Vaida Voevod]] - (1 decembrie 1919 - 12 martie 1920) și [[Guvernul Alexandru Averescu (2)|guvernul]] condus de generalul [[Alexandru Averescu]] - (13 martie 1920 - 16 decembrie 1921). A trecut în rezervă, prin demisie, în 1922.<ref name="Elita" />{{Rp|p. 275}}
-Deși a fost ministru al Apărării doar pentru scurt timp, în guvernele care au venit la putere după Unire, conduse de [[Arthur Văitoianu]], [[Alexandru Vaida-Voievod]] și [[Alexandru Averescu]], Ioan Rășcanu a fost arestat în 1950, ca fost demnitar interbelic și încarcerat la Sighet, unde a murit la 25 februarie 1952, la vârsta de 78 de ani.
+În cariera politică a îndeplinit funcțiile de: ministru pentru Basarabia și Bucovina (1927); comisar superior al guvernului în Basarabia și Bucovina (1931), ministru de stat (1931-1932), primar al orașului Vaslui (1938-1942), primar al municipiului București (octombrie 1942 - august 1944), prefect al județului Vaslui. A fost ales deputat în legislaturile 1920, 1926, 1928 și 1931 și senator în 1920 și 1930).<ref name="Elita" />{{Rp|p. 275}}
-== Vezi și ==
-* [[Familia Râșcanu]]
+A fost decorat la 27 ianuarie 1942 cu [[Ordinul „Steaua României”]] în gradul de Mare Cruce.<ref name=Decret262>Decret Regal nr. 262 din 27 ianuarie 1942 pentru decorațiuni, publicat în ''Monitorul Oficial'', anul CXIII, nr. 26 din 31 februarie 1945, partea I-a, p. 615.</ref>
+Generalul de corp de armată Ioan Rășcanu a fost trecut din rezervă în retragere pentru limită de vârstă începând din 1 ianuarie 1945, prin decretul nr. 412 din 14 februarie 1945.<ref name=Decret425>Decretul regal nr. 412 din 14 februarie 1945 pentru treceri în poziția de rezervă, publicat în ''Monitorul Oficial'', anul CXIII, nr. 39 din 17 februarie 1945, partea I-a, p. 1.129.</ref> În 1947, a fost arestat și anchetat la Ministerul de Interne. <ref>{{Citation |publisher=www.procesulcomunismului.com |title=Victimele terorii comuniste. Dictionar R |url=http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_r/r/dictionarr_18.htm}}</ref>
+În anul 1950, la vârsta de 76 de ani a fost arestat în lotul foștilor demnitari, murind în 1952 în închisoarea Sighet<ref>Gheorghe Constantin Nistoroiu, ''[http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial]'', accesat la 8 mai 2015</ref>, după ce în august 1951 a fost condamnat la 2 ani de pușcărie.<ref>{{Citation |publisher=www.procesulcomunismului.com |title=Victimele terorii comuniste. Dictionar R |url=http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_r/r/dictionarr_18.htm}}</ref>
+==Lucrări==
+*  ''Noile Regulamente ale Infanteriei și Artileriei Bulgare din 1906''. Traduse și adnotate de Căpitanii Ionescu E. Marin și Rășcan Ion de la Marele Stat Major. București (Tip. și Leg. de Cărți, G. Iliescu), 1907<ref name=BibAcad>Biblioteca Academiei Române, [http://www.biblacad.ro/bnr/search_rezultate_PPR.php?aut=i&autor=Ionescu&page=120&&limit=20 ''Bibliografia românească modernă. Autori - Litera I''], accesat la 24 noiembrie 2017</ref>
+==Decorații==
+* [[Fișier:1 - Ordinul Steaua Romaniei - mini.png|20px]] ''[[Ordinul național „Steaua României”|Ordinul „Steaua României”]]'', în grad de Mare Cruce (1942)<ref name=Decret262/>
+* [[Fișier:1 - Ordinul Steaua Romaniei - mini.png|20px]] ''[[Ordinul național „Steaua României”|Ordinul „Steaua României”]]'', în grad de ofițer (1912)
+* [[Fișier:1 - Ordinul Coroana Romaniei - mini.png|20px]] ''[[Ordinul Coroana României|Ordinul „Coroana României”]]'', în grad de comandor (1909)
+* [[Fișier:1 - Medalia Avantul Tarii - mini.png|20px]] ''[[Medalia „Avântul Țării”]]'' cu distincția „Campania din 1913” (1913)<ref name="Anuar 1916" />{{Rp|p. 623}}
+==Note==
+<references />
 ==Bibliografie==
+* Kirițescu, Constantin, ''Istoria războiului pentru întregirea României'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
+* Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), ''Războiul României: 1916-1918'',vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
+*  ***, ''România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe'', Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
+* ***, ''Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920'', Editura Machiavelli, București, 1996
+* ***, ''Istoria militară a poporului român'', vol. V, Editura Militară, București, 1989
+* ***, ''România în anii primului Război Mondial'', Editura Militară, București, 1987
+* ***, ''România în primul război mondial'', Editura Militară, 1979
 * ''Magazin Istoric'', nr. 12/2004
-*„[http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=555%3Arevista-22-elitele-unirii-exterminate-in-inchisori&catid=39%3Arevista-presei&Itemid=91&lang=ro Elitele Unirii, exterminate în închisori]”. memorialsighet.ro
+* Memorial Sighet, [http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=555%3Arevista-22-elitele-unirii-exterminate-in-inchisori&catid=39%3Arevista-presei&Itemid=91&lang=ro ''Elitele Unirii, exterminate în închisori'']
-== Legături externe ==
+==Legături externe==
-* Ionuț Balaban (15 februarie 2013). „[http://adevarul.ro/locale/vaslui/ion-rascanu-trebuie-primar-adevarat-vasluieni-1_511ddb8e344a782118409ec2/index.html FOTO Ion Rășcanu sau cum trebuie să fie un primar adevărat pentru vasluieni]”. ''Adevărul''.
+* Ionuț Balaban, [http://adevarul.ro/locale/vaslui/ion-rascanu-trebuie-primar-adevarat-vasluieni-1_511ddb8e344a782118409ec2/index.html ''Ion Rășcanu sau cum trebuie să fie un primar adevărat pentru vasluieni''], accesat la 15 februarie 2016
+==Vezi și==
+* [[Participarea României la Primul Război Mondial]]
+* [[Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)]]
+* [[Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)]]
+* [[Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)]]
+* [[Comandanți de mari unități ale Armatei României (1916-1918)|Comandanți de mari unități ale Armatei României]]
+* [[Familia Râșcanu]]
 {{Început casetă}}
 {{Casetă succesiune|
- înainte=gen. [[Artur Văitoianu]]|
+ înainte=general [[Artur Văitoianu]]|
  titlu=[[Miniștrii Apărării Naționale|Ministrul Apărării Naționale]]|
  ani=[[27 septembrie]] [[1919]] &ndash; [[1 martie]] [[1920]]|
- după=gen. [[Traian Moșoiu]]
+ după=general [[Traian Moșoiu]]
 }}
 {{Casetă succesiune|
- înainte=gen. [[Traian Moșoiu]]|
+ înainte=general [[Traian Moșoiu]]|
  titlu=[[Miniștrii Apărării Naționale|Ministrul Apărării Naționale]]|
  ani=[[12 martie]] [[1920]] &ndash; [[15 decembrie]] [[1921]]|
- după=gen. [[Ștefan Holban]]
+ după=general [[Ștefan Holban]]
 }}
 {{sfârșit casetă}}
-<center>
-{|
-|-
-| {{Portal|România în Primul Război Mondial}}
-|| {{Portal|Primul Război Mondial}}
-|| {{Portal|Istorie}}
-|}
-</center>
 {{Miniștrii apărării naționale ai României}}
+{{Primari ai Bucureștiului}}
+<div style="text-align:center">
+{{Portal bar|România în Primul Război Mondial|Primul Război Mondial|Istorie}}
+</div>
+{{Control de autoritate}}
-{{Ciot-general-ro}}
 {{DEFAULTSORT:Rășcanu, Ion}}
-[[Categorie:Generali români|Rășcanu, Ioan]]
-[[Categorie:Români decedați în închisorile comuniste]]
-[[Categorie:Generali români din Primul Război Mondial]]
 [[Categorie:Nașteri în 1878]]
 [[Categorie:Decese în 1952]]
+[[Categorie:Nașteri pe 4 ianuarie]]
+[[Categorie:Decese pe 25 februarie]]
+[[Categorie:Miniștrii apărării naționale]]
+[[Categorie:Generali români din Primul Război Mondial]]
+[[Categorie:Primari ai Vasluiului]]
+[[Categorie:Ofițer al Ordinului Steaua României]]
+[[Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României]]
+[[Categorie:Militari români decedați în închisorile comuniste]]
+[[Categorie:Militari deținuți politici]]
+[[Categorie:Primari ai Bucureștiului]]
+[[Categorie:Basarabeni]]
+[[Categorie:Oameni din Cahul]]
+[[Categorie:Generali români din Al Doilea Război Mondial]]
+[[Categorie:Victime ale regimului comunist din România]]
+[[Categorie:Români decedați în închisorile comuniste]]

v d m Primari ai Bucureștiului
România (1864 - 1881)	Barbu Vlădoianu (1) Constantin I. Iliescu Dimitrie C. Brătianu Panait Costache Panait Iatropol Gheorghe Gr. Cantacuzino Eftimie Diamandescu Christian Tell C. A. Rosetti (1) Scarlat Crețulescu Barbu Vlădoianu (2) N. C. Brăiloiu George Manu C. A. Rosetti (2) Procopie I. Dumitrescu (AP) Constantin Bosianu (PI) Dimitrie Cariagdi
Regatul României (1881 - 1947)	Dimitrie Cariagdi Michail Török Nicolae Fleva Grigore Cerchez (PI) N. Manolescu Grigore Cerchez (PI) Ion I. Câmpineanu Pake Em. Protopopescu Dimitrie Orbescu Grigore Triandafil Nicolae Filipescu (1) Petre S. Aurelian Constantin F. Robescu (1) Nicolae Filipescu (2) Barbu Ștefănescu Delavrancea Emil Costinescu Procopie I. Dumitrescu (1) Constantin F. Robescu (2) Mihai G. Cantacuzino C. Costescu Comăneanu Vintilă I. Brătianu Procopie I. Dumitrescu (2) Dimitrie Dobrescu Constantin I. Istrati Grigore Gh. Cantacuzino Ion Gh. Saita Emil Petrescu (1) Victor Verzea Dem. Bragadiru Ion Dobrovici Emil Petrescu (2) Constantin Hălăuceanu Pandele Tarușanu Gh. Gheorghian Matei Gh. Corbescu Lucian Skupiewski Ioan E. Costinescu (1) Anibal Teodorescu Ioan E. Costinescu (2) Gh. Gheorghian (PI) Dem I. Dobrescu Alexandru Gh. Donescu Constantin C. Brăiesku Iulian Peter Victor Dombrovski (1) Gheorghe I. Vântu Rodrig Modreanu Constantin Florescu Ion Rășcanu Victor Dombrovski (2)
România comunistă (1948 - 1989)	Nicolae Pârvulescu Nicolae Voiculescu Gheorghe Roman Anton Tatu Jianu Jean Ilie Crăciun Blidaru Gheorghe Vidrașcu Ștefan Bălan Anton Vlădoiu Dumitru Diaconescu Ion Cosma Dumitru Popa Gheorghe Cioară Ion Dincă Gheorghe Pană Constantin Olteanu Radu Constantin Barbu Petrescu
România postcomunistă (1990 - prezent)	Dan Predescu Ștefan Ciurel Nicolae Viorel Oproiu Doru Viorel Pană Crin Halaicu Victor Ciorbea Viorel Lis (PI) Viorel Lis Traian Băsescu Răzvan Gheorghe Murgeanu (PI) Adriean Videanu Sorin Oprescu Ștefănel Dan Marin (PI) Ioan-Răzvan Sava (PI) Gabriela Firea Nicușor Dan
Note: (1), (2) - numărul mandatului • (AP) - ajutor de primar • (PI) - primar interimar