înțepătură

Romanian

Etymology

From înțepa +‎ -ătură. Compare Italian inzeppatura.

Noun

înțepătură f (plural înțepături)

1. sting

Declension

Declension of înțepătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înțepătură	înțepătura	(niște) înțepături	înțepăturile
genitive/dative	(unei) înțepături	înțepăturii	(unor) înțepături	înțepăturilor
vocative	înțepătură, înțepăturo		înțepăturilor