(Go: >> BACK << -|- >> HOME <<)

Vai al contenuto

Meridiana: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
imagine
 
(29 versioni intermedie di 18 utenti non mostrate)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Cadran Solaire1.JPG|250px|right|thumb|Meridiana verticale]]
[[File:L'Ospédale CS1 JPG.jpg|280px|right|thumb|Meridiana in lingua corsa]]
A meridiana (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u tempu basatu nantu a pusizione di u [[Sole]].
A '''meridiana''' (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u [[tempu]] basatu nantu a pusizione di u [[Sole]].


Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone , chjamatu stilu o ancu a tortu gnomone (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u [[Sole]] passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora.
Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ‘gnomone’ (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u [[Sole]] passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora.


U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'ora sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a Tarra, u gnomone si chjama allora stilu. L'inclinazione, dipende di a latitudine di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa.
U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'[[ora]] sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a [[Terra (pianeta)|Tarra]], u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a [[latitudine]] di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa.


== Storia ==
== Storia ==
[[Image:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]]
[[File:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]]
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in tarra u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra.
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in [[Terra|tarra]] è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra.
Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u ghjornu in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione.
Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u [[ghjornu]] in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione.


==In Corsica==
== In Corsica ==
[[File:Torra - A Prugna.JPG|300px|right|thumb|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]]
[[File:Torra - A Prugna.JPG|280px|right|thumb|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]]
A meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portu Vechju]] (''U Scoddu'', 2009), si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'Osu. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana.
Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe [[Casa|case]] antiche<ref>{{Fr}} Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004. </ref>. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portivechju|Portu Vechju]] <ref>''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009.</ref>, si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'[[Osu]]. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana.


==Citazione==
== Citazione ==
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]:
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]:
:''Insiddatu à a teghja, l'anticu miridianu
:''Insiddatu à a teghja, l'anticu '''miridianu'''''
:''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun'prighera
:''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera''
:''È quandu u [[soli]] stancu si chjina pianu pianu
:''È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu''
:''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera.
:''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera.


== Referenze ==
== Referenze ==
<references/>
* ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009


[[ar:مزولة]]
[[categoria:Tempu]]
[[Categoria:Architittura]]
[[az:Qnomon]]
[[bg:Слънчев часовник]]
[[bs:Sunčani sat]]
[[ca:Rellotge de sol]]
[[cs:Sluneční hodiny]]
[[da:Solur]]
[[de:Sonnenuhr]]
[[en:Sundial]]
[[es:Reloj de sol]]
[[et:Päikesekell]]
[[fa:ساعت آفتابی]]
[[fi:Aurinkokello]]
[[fr:Cadran solaire]]
[[gd:Uaireadair-grèine]]
[[he:שעון שמש]]
[[hr:Sunčani sat]]
[[id:Jam matahari]]
[[it:Meridiana]]
[[ja:日時計]]
[[kk:Күн сағаты]]
[[ko:해시계]]
[[la:Horologium solarium]]
[[lt:Saulės laikrodis]]
[[ms:Jam matahari]]
[[nds-nl:Zunnewiezer]]
[[nl:Zonnewijzer]]
[[no:Solur]]
[[pl:Zegar słoneczny]]
[[pt:Relógio de sol]]
[[ro:Cadran solar]]
[[ru:Солнечные часы]]
[[simple:Sundial]]
[[sk:Slnečné hodiny]]
[[sl:Sončna ura]]
[[sr:Сунчани часовник]]
[[sv:Solur]]
[[th:นาฬิกาแดด]]
[[tr:Güneş saati]]
[[uk:Сонячний годинник]]
[[vi:Đồng hồ Mặt Trời]]
[[wa:Cwadran solaire]]
[[zh:日晷]]

Versione attuale di e 18:44, 14 mag 2023

Meridiana in lingua corsa

A meridiana (o u miridianu) hè un anticu strumentu di misura di u tempu basatu nantu a pusizione di u Sole.

Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ‘gnomone’ (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u Sole passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora.

U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'ora sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a Tarra, u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a latitudine di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Simulazione Povray à u solstiziu d'istate à a latitudine 50° Nordu

A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in tarra è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra. Dopu, in Egittu, e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in Grecia. Quelli mudelli sparchjìanu u ghjornu in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di A Prugna

Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe case antiche[1]. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di Portu Vechju [2], si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'Osu. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana.

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata L'uspidali di Marcu Ceccarelli:

Insiddatu à a teghja, l'anticu miridianu
Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera
È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu
S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  1. (FR) Lucetta Poncin, Vida di u Taravu, Alanu Piazzola, 2004.
  2. U Scoddu - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009.