Meridiana: differenze trà e virsioni
imagine |
|||
(29 versioni intermedie di 18 utenti non mostrate) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[ |
[[File:L'Ospédale CS1 JPG.jpg|280px|right|thumb|Meridiana in lingua corsa]] |
||
A meridiana (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u tempu basatu nantu a pusizione di u [[Sole]]. |
A '''meridiana''' (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u [[tempu]] basatu nantu a pusizione di u [[Sole]]. |
||
Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone |
Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ‘gnomone’ (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u [[Sole]] passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora. |
||
U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'ora sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a Tarra, u gnomone si chjama allora |
U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'[[ora]] sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a [[Terra (pianeta)|Tarra]], u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a [[latitudine]] di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa. |
||
== Storia == |
== Storia == |
||
[[ |
[[File:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]] |
||
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in tarra |
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in [[Terra|tarra]] è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra. |
||
Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u ghjornu in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione. |
Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u [[ghjornu]] in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione. |
||
==In Corsica== |
== In Corsica == |
||
[[File:Torra - A Prugna.JPG| |
[[File:Torra - A Prugna.JPG|280px|right|thumb|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]] |
||
Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe [[Casa|case]] antiche<ref>{{Fr}} Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004. </ref>. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portivechju|Portu Vechju]] <ref>''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009.</ref>, si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'[[Osu]]. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana. |
|||
==Citazione== |
== Citazione == |
||
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]: |
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]: |
||
:''Insiddatu à a teghja, l'anticu miridianu |
:''Insiddatu à a teghja, l'anticu '''miridianu''''' |
||
:''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun'prighera |
:''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera'' |
||
:''È quandu u |
:''È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu'' |
||
:''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera. |
:''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera. |
||
== Referenze == |
== Referenze == |
||
<references/> |
|||
* ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009 |
|||
[[ |
[[categoria:Tempu]] |
||
[[Categoria:Architittura]] |
|||
[[az:Qnomon]] |
|||
[[bg:Слънчев часовник]] |
|||
[[bs:Sunčani sat]] |
|||
[[ca:Rellotge de sol]] |
|||
[[cs:Sluneční hodiny]] |
|||
[[da:Solur]] |
|||
[[de:Sonnenuhr]] |
|||
[[en:Sundial]] |
|||
[[es:Reloj de sol]] |
|||
[[et:Päikesekell]] |
|||
[[fa:ساعت آفتابی]] |
|||
[[fi:Aurinkokello]] |
|||
[[fr:Cadran solaire]] |
|||
[[gd:Uaireadair-grèine]] |
|||
[[he:שעון שמש]] |
|||
[[hr:Sunčani sat]] |
|||
[[id:Jam matahari]] |
|||
[[it:Meridiana]] |
|||
[[ja:日時計]] |
|||
[[kk:Күн сағаты]] |
|||
[[ko:해시계]] |
|||
[[la:Horologium solarium]] |
|||
[[lt:Saulės laikrodis]] |
|||
[[ms:Jam matahari]] |
|||
[[nds-nl:Zunnewiezer]] |
|||
[[nl:Zonnewijzer]] |
|||
[[no:Solur]] |
|||
[[pl:Zegar słoneczny]] |
|||
[[pt:Relógio de sol]] |
|||
[[ro:Cadran solar]] |
|||
[[ru:Солнечные часы]] |
|||
[[simple:Sundial]] |
|||
[[sk:Slnečné hodiny]] |
|||
[[sl:Sončna ura]] |
|||
[[sr:Сунчани часовник]] |
|||
[[sv:Solur]] |
|||
[[th:นาฬิกาแดด]] |
|||
[[tr:Güneş saati]] |
|||
[[uk:Сонячний годинник]] |
|||
[[vi:Đồng hồ Mặt Trời]] |
|||
[[wa:Cwadran solaire]] |
|||
[[zh:日晷]] |
Versione attuale di e 18:44, 14 mag 2023
A meridiana (o u miridianu) hè un anticu strumentu di misura di u tempu basatu nantu a pusizione di u Sole.
Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ‘gnomone’ (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u Sole passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora.
U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'ora sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a Tarra, u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a latitudine di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa.
Storia[mudificà | edità a fonte]
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in tarra è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra. Dopu, in Egittu, e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in Grecia. Quelli mudelli sparchjìanu u ghjornu in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione.
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe case antiche[1]. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di Portu Vechju [2], si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'Osu. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana.
Citazione[mudificà | edità a fonte]
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata L'uspidali di Marcu Ceccarelli:
- Insiddatu à a teghja, l'anticu miridianu
- Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera
- È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu
- S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera.